Chiar ți-e foame? Sau emoțiile pe care le trăiești în timpul zilei sunt cele care te împing spre mâncare? Alimentația este o nevoie de bază pentru continuitatea vieții, dar oare mereu nevoile de bază sunt cele care ne trimit spre frigider?
Faptul că oamenii mănâncă nu are întotdeauna scop nutrițional. Uneori alimentele sunt consumate pentru a acoperi nevoi psihologice, nu biologice. În acest punct, este foarte important să ne recunoaștem nevoia reală. Haideți să analizăm împreună dacă emoțiile noastre influențează comportamentul alimentar!
Ce este foamea emoțională?
Comportamentul alimentar emoțional este un comportament care apare doar ca răspuns la emoțiile trăite, nu din cauza senzației de foame, a orei mesei sau a unei necesități sociale. Poate fi definit și ca tendința persoanelor de a mânca pentru a face față unor emoții negative precum anxietatea, dispoziția depresivă, furia și stresul. Cu alte cuvinte, este vorba despre emoțiile care ne conduc spre comportamentul alimentar.
CE EMOȚII NE ÎMPING SĂ MÂNCĂM?
Plictiseala Plictiseala sau lipsa de ocupație este un declanșator important și frecvent al mâncatului emoțional. Mulți oameni tind să apeleze la mâncare pentru a umple acest gol atunci când nu duc o viață activă și nu au ce face.
Obiceiurile: Acestea sunt, în general, comportamente dobândite din trecutul nostru. De exemplu, situația în care un copil este răsplătit cu ciocolată pentru fiecare reușită. Când persoana crește și obține o reușită importantă, vrea să se răsplătească tot cu ciocolată și tinde să o mănânce.
Oboseala: Mâncatul din oboseală este un gest făcut fără atenție. Mâncarea funcționează ca un răspuns la faptul că nu mai vrem să facem o anumită activitate; este folosită pentru a satisface emoțiile.
Influențele sociale: Prietenii ne împing să mâncăm, acționând ca factori de influență socială.
Stresul: Într-un studiu au fost analizați studenți și s-a constatat că stresul afectează comportamentul alimentar atât la bărbați, cât și la femei; totuși, bărbații mănâncă mai puțin când sunt stresați, iar femeile mănâncă mai mult. Studiul a arătat, de asemenea, că atunci când stresul atinge niveluri ridicate, el declanșează mâncatul emoțional.
Fericit, furios, stresat, nefericit: S-a realizat un studiu pe 757 de adolescenți și s-a constatat că emoții precum a fi fericit, furios, stresat sau nefericit influențează direct comportamentul alimentar al elevilor și elevelor.
Anxietatea: Hearon și colaboratorii au arătat în studiul lor că anxietatea și mâncatul emoțional sunt legate între ele și că persoanele tind să mănânce pentru a face față anxietății.
Cum apare cercul foamei emoționale?
Persoanele care se confruntă cu problema mâncatului emoțional resimt, după actul de a mânca, anxietate legată de sănătate și de controlul greutății; din cauza acestei anxietăți tind să mănânce din nou, iar după un timp situația se repetă continuu, ca un cerc vicios.
Ce alimente sunt preferate mai des?
Numeroase studii sugerează că modificările fiziologice legate de alimentație reglează starea de spirit și declanșează mâncatul emoțional. În urma acestor studii se observă că schimbările de dispoziție ale persoanelor apar mai ales odată cu consumul de alimente bogate în carbohidrați. Deoarece alimentele bogate în carbohidrați și sărace în proteine cresc nivelul de triptofan din sânge și activitatea sistemelor serotoninergice din creier, starea emoțională a persoanei se îmbunătățește pe măsură ce crește nivelul de serotonină din creier după masă. Astfel, oamenii tind să consume alimente cu un exces de calorii.
Cum putem face față!!!
SENZAȚIA DE FOAME TREBUIE ÎNVĂȚATĂ: Atunci când oamenii sunt cu adevărat flămânzi, apar semne precum ghiorăitul stomacului. Dacă semnalele de foame sunt mai puțin evidente, pot apărea probleme de concentrare și iritabilitate. Dacă niciunul dintre aceste semne nu este prezent, înseamnă că nu a apărut foamea fiziologică, iar mâncatul ar trebui evitat, pentru că este pur emoțional.
TREBUIE ȚINUT UN JURNAL ALIMENTAR: Fiecare persoană ar trebui să noteze în fiecare zi ce mănâncă și ce emoții trăiește în timp ce mănâncă. Astfel, pe lângă faptul că înregistrează ce a mâncat când chiar îi era foame, va reuși să observe că mănâncă mai mult din cauza unor emoții precum tristețea și furia și se va putea stăpâni. Să nu uităm că este mult mai ușor să găsim soluția unei probleme a cărei cauză o cunoaștem. De exemplu, o persoană care descoperă că tinde să mănânce atunci când este stresată poate merge la o plimbare plăcută în aer liber în loc să mănânce în astfel de situații.
SE POATE CREA O REȚEA DE SPRIJIN: Întâlnirea cu oameni care au probleme similare poate fi utilă în a face față mâncatului emoțional.
SE POT GĂSI ALTE DOMENII DE INTERES: Găsirea unor noi domenii de interes poate fi o metodă eficientă de a crește stima de sine scăzută. Astfel, persoanele se pot dedica unei noi pasiuni și sunt mai puțin predispuse să caute mâncarea pentru satisfacție emoțională.
SE POATE APELA LA AJUTORUL NECESAR: Atunci când o persoană nu poate face față singură mâncatului emoțional, ar trebui să caute ajutor profesionist pentru a-și schimba comportamentul. Astfel, gestionarea mâncatului emoțional poate fi mai eficientă.
